Blogul lui Gramo-kid

Adica eu apas pe intrerupator si se aprinde lumina. Tare! Numai daca stau in brate la cineva pot face smecheria asta.

Iar nu am stat la tuns si am un breton ciudat.

(more…)

Da, de la un timp nu mai stau locului cand sunt pozat. Vreau si eu sa fac poze, asa ca ma agit sa obtin camera. Apelez la zambete, strambaturi si uneori chiar incerc sa o iau cu forta.

Am inceput sa imit oamenii, uneori pe dos. Daca cineva aprinde lumina, eu ma duc sa o sting. Mami mi-a pus o jucarie pe cap, am luat jucaria si am facut si eu la fel. Daca vad ca cineva bea apa, vreau si eu. Cand cineva citeste, canta sau danseaza, ma apuc si eu de citit, tipat si dansat.

Si chestia cu rasul e molipsitoare. Cand rade cineva trebuie sa rad si eu.

Doar cu mancarea nu fac asa. Am ramas la fel. Pot manca oamenii linistiti in jurul meu, eu nu vreau niciodata nimic.

(more…)

“Primele mele cuvinte” se cheama cartea pe care o rontai. Am incercat sa o citesc, dar nu mi-a iesit nici un cuvant. Da, tot nu ma pot intelege oamenii mari cand vorbesc. Uneori ridic si vocea din cauza asta.

(more…)

Sunt aici.
Later Edit: Gata, nu mai sunt live. Ne mai vedem si alta data!
Later Edit 2: De pilda,… acum.