Apoape de anul nou

Ma joc cu cartile, mai construiesc cate ceva si inspectez calutul primit in dar de la Paul. Inca nu ma urc pe el, doar il trag de urechi sa faca zgomot. 🙂 Fac piruete prin casa pana cad sau obosesc si apoi dau fuga sa ma ia cineva in brate.

Ii multumesc lui Vio pentru bluzita frumoasa pe care o port in poze. Mi-am turnat ceai pe ea si a trebuit sa fiu schimbat mai pe seara. 🙂

Acum am cazut lat. Azi, in asteptarea noului an, nu am dormit mai mult de o ora. Ma bag la somnic. Sa vad daca ma tine pana la anul. 🙂

Va doresc petrecere frumoasa in continuare si un an nou fericit!

Continue reading Apoape de anul nou

Pozele de Craciun

Sunt cu mine si pisi pe post de cadouri. 🙂 Altfel, am primit mai multe carticele. Una e cu povestea cu ridichea uriasa (probabil din cauza poreclei mele), alta are niste magneti pe care trebuie sa ii lipesc pe pagini, iar alta e cu niste cantecele in engleza si cu niste butoane pe care pot sa apas.

Si mai e una cu o pisicuta care organizeaza o petrecere si da mai multe telefoane. Si am mai primit si alte jucarii si hainute de la bunici. Va pup si va doresc sarbatori fericite, imi pare rau ca nu prea am timp sa scriu aici, dar acum stau cu Ramona si Gigi si suntem ocupati toata ziua unii cu altii.

Iar acum pozele:

 

Continue reading Pozele de Craciun

Tot nu vorbesc

Nu-mi vine, pur si simplu. Nu va faceti griji pentru mine, nu e nici o graba. Bunicii incearca sa ma faca sa le spun diverse lucruri, dar nu vad de ce. E foarte simplu sa le arat. De ce sa spun “vreau ceai”, de pilda, cand pot sa o trag de maneca pe bunica si sa o duc la biberonul pentru ceai? De ce sa insir o intreaga polologhie atunci cand nu-mi convine ceva, cand pot, pur si simplu, sa marai? 🙂

Chiar nu inteleg, de ce au oamenii nevoie de atatea cuvinte?