Blogul lui Gramo-kid

Azi: “Uite o musca! S-a dus pe patura mea. Cred ca vrea sa doarma.”

La o unghie. De la degetul mare, fiindca m-am lovit mai demult la ea si dupa aia mi-a picat si dupa aia imi tot cresteau unghii mici una peste alta si unghia frumoasa care trebuia sa-mi creasca inapoi nu mai aparea.

Am fost foaaaarte cuminte in timpul operatiei, dar acum ma cam doare degetul.

Si voiam sa va arat cum am stins lumanarea la ziua mea:

(more…)

(more…)

Intr-o seara am rugat-o pe Ramo sa-mi spuna cate o poveste cu fiecare lucru din camera mea: geam, bec, perete, jaluzele, dulap, usa, haine etc. Mi-a placut cel mai mult povestea cu peretele pe care o sa v-o spun si voua.

Era odata ca niciodata un perete care sustinea un castel. Pe langa acest perete trecea un rau albastru, albastru. Si peretele nostru era tot timpul ganditor si suparat ca nu putea pleca si el in lume sa vada alte locuri si alti oameni, pentru ca fara el castelul s-ar fi daramat. Primavara se intorceau pasarile calatoare din tarile calde si ele ii povesteau peretului tot felul de ciudatenii despre natura si oameni. Ciudatenii erau pentru perete, deoarece el nu vazuse prea multe la viata lui, caci pentru altcineva erau lucruri normale. Tot amanand momentul plecarii in calatorie, peretele nici nu si-a dat seama ca trecusera sute de ani, iar restul castelului se naruise si el ramasese singur langa rau. De plecat in lume, nu a mai plecat, doar astepta mereu primavara pentru a asculta povestile pasarilor calatoare. Si gata, la nani!

Ei, si a doua zi dupa ce am auzit povestea asta, ne pregateam sa iesim la cumparaturi si am luat pernuta galbena cu girafa in mana. Ramo m-a intrebat de ce iau si pernuta si eu i-am raspuns: “Ca sa vada si ea lumea!”.

Am invatat sa spun si asta, desi nu mi-e prea clar ce inseamna si asociez cuvintele cu ciocnitul si spartul oualelor colorate.

Am inventat un cuvant ciudat (nashcanal) si deocamdata nu a reusit nimeni sa descifreze la ce anume se refera. De fiecare data cand ma intreaba cineva ce inseamna zic altceva si ma distrez. De sarbatori am stat cu alti bunici pe care i-am alergat, cantat si distrat cum stiu eu mai bine.

(more…)

Acum stiu sa numar si in engleza pana la zece, il rostesc pe “R” perfect, am invatat o multime de cuvinte noi, ma joc tot felul de jocuri cu Bogdan si Ana (verisorii mei), inclusiv pe calculator, cant, desenez, recunosc toate literele, mai am un pic si o sa reusesc sa citesc cuvinte simple si, bineinteles, abia astept sa merg la gradinita.

Am fost un pic mai ocupat, iar in ultima perioada m-a durut si burta, am vomitat, am fost si racit la un moment dat si am avut mai multe probleme din astea, dar acum sunt bine. N-am mai apucat sa scriu aici, dar sper ca nu mi-ati simtit lipsa chiar asa de tare. Am o multime de poze sa va arat si mai vreau sa va povestesc multe lucruri, dar o sa fie timp pentru toate,…

Ok, primul meu film e de fapt asta. Dar acum vreau sa va arat primul film facut de mine:

Doar ca unele lucruri nu se vad in poze. Am inceput sa spun propozitii intregi, cu cap si coada, formate din mai multe cuvinte, stiu pe de rost poezioare si povestiri, stiu (in principiu) sa numar pana la trei, inteleg mai multe despre ceea ce se intampla in jurul meu si pot sa dau mai multe replici care au legatura cu ceea ce-mi spun oamenii din jur.

Si am invatat sa ma prefac.

(more…)

Si eu ma plimb cu tricicleta prin casa.

(more…)